Cunoscută mai mult ca “epava de la Costinești”, nava Evangelia a aparținut flotei celebrului armator grec Aristotel Socrates Onassis. Chiar în anul în care Onassis a cerut-o în căsătorie pe Jacqueline Kennedy, fosta soție a fostului președinte american John F. Kennedy, un ofițer de marină român i-a stricat grecului socotelile.
Se pare că nava Evangelia a fost abandonată în apropiere de țărmul țării noastre pentru a putea încasa banii pe asigurare, doar că aceasta a fost salvată în ultimul moment de Mircea Ionescu, comandantul Grupului de Intervenții si Salvare Navală al portului Constanța, care i-a dat astfel peste cap planurile lui Onassis.
Totul a început în seara zilei de 14 Octombrie 1968, atunci când la Grupul de Intervenții și Salvare al portului Constanța s-a primit un SOS – semnal radio procedural tradus “Save Our Ship” (salvați-ne nava), prin care o ambarcațiune sesiza că se află în stare de dificultate. La momentul respectiv marea era forte calmă iar vântul nu bătea cu putere. Grupul de Intervenții a luat legătura radio cu echipajul aflând astfel că este vorba de o navă cargo sub pavilion grecesc. Conform coordonatelor transmise de greci (longitudine și latitudine) la momentul semnalării stării de dificultate nava se afla eșuată între Gura Portiței și brațul Sfântu Gheorghe, unde înainta adânc spre uscat. În acel moment nava salvator Voinicul condusă chiar de Mircea Ionescu – comandantul grupului de salvare, a părăsit în grabă portul Constanța în căutarea navei eșuate.
Ajunși în scurt timp în zona indicată, nava grecească nu era de găsit. După un nou contact radio, grecii au transmis salvatorului alte coordonate, indicând o poziție undeva pe litoralul dintre Gura Portiței și zona Vadu. După alte câteva ore de căutări, din păcate, în punctul dat de coordonatele transmise nu a fost găsită nici o navă. Salvatorii de pe Voinicul au chemat încă o dată prin radio nava eșuată, însă aceasta n-a mai răspuns. Tăcerea absolut suspectă l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului grecesc aflat în dificultate, apelând si la sprijinul navei salvator Albatros. Această navă avea pescajul ceva mai mic decât Voinicul și putea naviga mult mai aproape de țărm. După multe ore căutări, noaptea trecuse.
Marinar cu multă experință, comandantul Mircea Ionescu a solicitat Grupului să caute nava eșuată în directia opusă coordonatelor transmise de greci.
Și astfel, pornind spre Sudul litoralului, în zorii zilei de 15 Octombrie 1968, nava Evangelia a fost localizată în dreptul actualei stațiuni Costinești, la momentul respectiv un mic sat pescăresc. Aceasta era eșuată pe un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă; în rest, malul și fundul Mării sunt predominant pietroase, fapt reliefat de toate hărțile de navigație. Primul la fața locului a ajuns salvatorul Albatros urmat la câteva ore de Voinicul. Echipajul salvatorului a fost primit foarte bine de marinarii greci, inclusiv de comandantul navei care era, surpinzător, de origine română.
La inspecția efectuată imediat, salvatorii au găsit în magazia 4 a navei grecești un motor naval de mici dimensiuni, ambalat, ce avea ca adresă de destinație portul Constanța, (s-a dovedit ulterior că nimeni nu aștepta o asemenea marfă la Constanța). Cambuza navei era plină cu alimente, ca pentru un voiaj de lungă durată.
Având o vastă experiență cu navigatorii greci, comandantul Mircea Ionescu a devenit suspicios și a trimis rapid un scafandru să verifice pupa navei Evangelia. Scafandrul a raportat că elicea era avariată, semn că motorul a fost pus pe “toată viteza înainte”, elicea fiind astfel distrusă de fundul apei. În acel moment salvarea a fost stopată.
Grecii au încercat să-i mituiască pe salvatorii români. Enervat de această situație, comandantul Mircea Ionescu s-a deplasat cu o șalupă la bordul navei Evangelia pentru a discuta problema cu comandantul grec. A fost surprins să constate faptul că, grecul era de fapt român, stabilit de mulți ani în Grecia.
A urmat o discuție aprinsă între cei doi comandanți, grecul încercând să-i explice că are dispoziție de la companie să eșueze nava pentru încasarea primei de asigurare. Pentru a fi și mai convingător, grecul i-a oferit comandantului român o geantă diplomat plină cu bani (drahme grecești) însă acesta a refuzat mita. La revenirea în portul Constanța, comandantul Mircea Ionescu a înaintat un raport Autorității Navale Române explicând modul în care grecii au eșuat intenționat nava Evangelia pentru prima de asigurare.
În aceste condiții, după nici 24 de ore, echipajul a părăsit vasul definitiv, plecând ulterior și din România. În astfel de situatii nava părăsită revine statului pe litoralul căruia se află, mai ales dacă statul respectiv a intervenit cu nave de salvare proprii. Nava fiind abandonată, statul român a recuperat de pe ea motorul aflat în cala magaziei 4, lenjeriile de pat și alte bunuri ce au intrat în depozitele Navrom Constanța. În urma acestui litigiu, armatorul Aristotle Onassis a rămas și fără navă și fără prima de asigurare, “afacerea” fiind dată peste cap de ancheta autorităților române.
